Nu mai au umbră cuvintele care și-au vândut sufletul...

Questioning freedom

Questioning freedom

Pain

Pain

sâmbătă, 13 martie 2010

CONSULTAȚIE (într-un act)




Poftiți,
spuse zâmbetul înfășurat în halat...

Ce sens ar avea să vă pun un diagnostic?
Mai bine facem o evaluare și apoi vă vorbesc despre mine...
Fiți fără frică, nu vă deschidem decât dacă e nevoie...

Mai întâ voi iradia prin capilare spre mușchi
prin fibrele conjunctive, până la bolta osoasă a celulelor stelate
unde pentru o clipă veți deveni transparentă...
Nu veți simți nimic,
transparența e doar o formă a luminii interioare...

Aveți câte un fetus cimentat în fiecare organ.
E prea târziu să intervenim,
vor crește spre interior, atât cât e nevoie...

Se aude un zgomot suspect când pășiți?
Ovarul stâng și-a abandonat funcțiile și a urcat mult,
până spre coaste,
e plin cu aer și se cionește în mers de pericard-
în uter reverberează doar ecoul...


Aveți palpitații?...Nu e de mirare,
o inimă normală pompează cam cinci litri de cuvinte pe minut,
dar cuvintele dumneavoastră sunt albastre, tumefiate,
s-au dezoxigenat de o vreme
și se sufocă în perechi, înainte de a atinge plămânii...


Tușiti mult?...Evitați să respirați adânc...
Aerul din ziua de azi e tot mai poluat cu speranțe...
E mai indicată o mască permanentă de sticlă...

Tumoarea de pe cord s-a amplificat și ea:
aveți un ciorchine aglomerat de vise, chiar aici...
se vede cu ochiul liber...
Nu e malign, și totuși nu putem interveni,
trebuie să lăsăm lucrurile să-și urmeze cursul firesc,
la fiecare strângere de inimă se va resoarbe câte un bob...

Vaccin nu pot să vă administrez,
nu puteți tolera încă un corp străin,
fiecare organ al dumneavoastră e deja locuit...
Vaccin pot primi doar oamenii perfect sănătoși...

Vă vine să plângeți...Retineți-vă lacrimile...
Conțin săruri acide care dizolvă cu ușurință depunerile de amintiri...

Capul sus, nu e totul compromis încă!...

Ușa se inchide-
Poftiți, ocupați loc și incepem imediat...